austria - bijuteria concediului

am pornit din galagioasa viena spre tinutul schiorilor - Carinthia. Am petrecut o noapte undeva in germania la 20km de salzburg pe langa granita austriei iar apoi ne-am adunat fortele, bitii de pe carduri de memorie si energia-n baterii si am sters-o pe munte. Großglockner Hochalpenstraße este o minunatie de sosea care trece printr-o gasca de munti, lunga de 48km si cu 36 de curbe - zic ei ;) si inca o felie de vreo 20 km spre ghetarul Großglockner - cel mai inalt varf din austria.
insa cred ca blabla-ul e suficient...sa vedem ce se poate vedea.




varful Großglockner, pe partea opusa de munte se schia in patima :))


Minunatia de ghetar...

aici va prezentam bautura concediului Jaeger Tea, adica apa calda cu un alcool din neamul lui Jaegermeister...bun, da te faci praf instant de la el ;))



Parcari la mama dracului la 2500m altitudine, cum romania n-o sa aiba veci pururi nici in subteran.


si flori de colt..

si in final vedeta concediului, marmota care invelea ciocolata...doar ca era in pauza, sau era shef de echipa avand in vedere ca era undeva sus la mama naibii si freca menta la soare ;))


asa, si-o poza cu je acolo, furata de la colegii de concediu :)

austria.. -1-

greu de spus ceva concret despre concediul asta. Greu in sensul in care pe parte educativa a fost foarte interesant, pe partea de bucurat ochii a fost o minunatie insa pe parte de human interactions a fost dezamagitor.
Am pornit marti dimineata la drum c-o noapte oprire in Mosonmagyarovar, cazare curata si plina de verdeata si tantari, apoi via viena. Acolo ne-am intalnit cu prima receptionista electronica, foarte amabila si la obiect. A vrut doar sa ii apasam tastele si sa ii dam un card, cazare tipica lor, shiny and brand new. 4 zile am tropait in viena, am vizitat in 2 zile schoenbrunn-ul:
Palatul:


Gradinile din jurul palatului:


Aici avem prezentat cel mai sexy/tupeist vizitator: o multime de veverite, alergand nebunatice, cautand mancare, interactionand cu poporul..foarte misto.


Gloriette si panorama:




Serele desert+tropicale:




in zoo din pacate n-am facut poze..desi era o minunatie. Acumulatorul camerei mele a fost destul de socat de temperaturile/umezeala la care l-am expus in zonele tropicale si desert.
Urmatoarea editie o sa fie o portie de alpi, ghetar...marmote si flori de colt

leapsa Liei

am primit o leapsa bestiala de la Lia, asa ca tre sa pun pixul pe hartie, mouse-ul pe pixel si culoarea pe creion si sa bag mare. Leapsa spune asa: Trebuie să scriu despre o năzbâtie din copilărie.
si cum din pacate numa una nu functioneaza, dam drumul la robinet.
1. Parintii mei, muncitori de capa si spada, primeau de la munca, pe langa salariu si diverse chestii ca "spor" de munca grea.
Printre astea se numara laptele zilnic, uneori cabanos, branza si cateodata paine. Ei si intr-o iarna dragii mosului, primira ai mei painea de la fabrica, multisoara si au zis oamenii hai sa o punem la inghetat in balcon si o trimitem la bunici s-o dea la purcei, ca in casa loc pentru ea nu era...si alte intrebuintari pentru ea nu existau.
Acu nota bene, pe vremea aia inca nu incepuse moda cu inchisul balcoanelor cu cornier, geamuri de autobuz si alte mercenarii tipice romanesti. No, zis si facut. Intr-o buna dupa masa, nu mai stiu ce aveam de impartit cu frac-miu prin casa, ca de obicei nu ne ajungea nimic nici unuia din noi, iar subsemnata, copil mic fiind, o zbugheste in balcon sa se ascunda. Talharul mai mare, o zis, na, balcon iti trebe, stai ca te incui acolo sa ingheti, sa-ti mai trebuiasca.
Si m-o lasat domnia sa sa dospesc acolo pana mi s-or invinetit degetelele, el strambandu-se pe partea ailalta de usa si facand tot soiul de mascari. Io copil dracos fiind (nu ca mi-ar fi trecut), incepusera deja sa ma apuce nervisorii si nici una nici doua, iau o painica d'aia rotunda si zbang una in geamul de la balcon. O trecut painica prin ambele geamuri ale usii de la balcon ca nimic. No, amu, ce drac facem, iarna, frig, ce spunem la parinti? cum reparam geamul? am colaborat la varianta cu se facuse curent ca am deschis si usa si geamul si s-o trantit...si s-au spart amandoua...va imaginati cine a avut pantalonii plini de linguri de lemn nu?

2. tot intr-o iarna, no, familie cu 2 copii, aveam un frigider d'ala fram cred, mititel pentru facut mancare pentru 4-5 zile, in stilul in care se manca atunci. Pune draga mama mea si arde o ciorba de varza cu ciolan afumat, de i-o mers vestea 3 cartiere la vale. Cum era intr-o oala destul de marisoara, evident nu s-o pupat cu dimensiunea frigiderului si zice femeia: no, las, e iarna, plozii nu ies in balcon, o pun acolo la pastrare, e iarna geroasa, nu se strica. Adevarata partea cu iarna geroasa :)).
Tot intr-o goana d'asta prin casa cu impartite si neimpartite iesim sa ne harjonim in balcon, ca doar acolo ai de ajuns intr-o casa de ~50mp. Si evident unul din noi, ca nu imi aduc aminte cine, ii arde un picior la oala de zboara un sfert de continut afara. UPS. Ce facem? cum facem? Luat farasul frumusel si incepem sa alergam varza prin balcon s-o strangem. Ok, dar ca sa o aruncam la gunoi insemna sa mergem cu ciorba peste covoarele din dormitor...deci departe. Cel mai simplu, jap peste balcon. Si lopatam noi de zor la ciorba de pe ciment, amandoi pe vine si dunga peste balustrada cu ea. La un moment dat se aud niste cristosi si dumnezei. Va dati seama ca nu am avut curaj sa ridicam nici unul capul sub balcon, dar am tulit-o pitulati la geamul de la bucatarie, care e pe urmatoarea laterala a blocului sa vedem cine injura si de ce.
Bafta generala! Sau mai bine zis, bafta directorala. La ora cu pricina se intorcea de la scoala 4 domnul director, care statea la 2 scari mai incolo. Si care bombanea de zor si curata la sapca plina de ciorba de varza si se intreba bodoganind de unde drac zboara ciorba direct la el pe sapcalie. Va dati seama ca amandoi am inghitit ca-n desenele cu Tom si Jerry cand Jerry o baga pe maneca rau. Daca se prinsese de unde a doua zi urma sa fie grasa, avand in vedere ca amandoi inca eram elevi la el in jurisdictie...insa am scapat fara nici un fel de pedepse iar mamei cred ca i-am spus ca ne-o fost foame la pranz si am mancat, iar ea draga s-o minunat ce copii are, de am pus si ne-am incalzit singuri mancare.
aaaaaaaaar mai fi multe de povestit, insa le lasam pe tura urmatoare...asa ca dam leapsa mai departe la Oli, Dracu', Ina, Mos Califar, Varanus, Paulie, Miju si cine mai doreste si pofteste.

culinar.

cred ca am mostenit papilele gustative de la bunicu, care era tzaran, tractorist de meserie. lui ii placeau fripturile bine facute si vinul bun.
probabil, zic eu, de aia am ajuns sa fiu mai incantata de o mancare simpla..decat de cinestie ce sofisticareli cu sos.
asta seara am avut la cina doua din mancarurile mele favorite..dovlecei pané din care as fi tentata sa mananc pana bubui, fierbinti abia scosi din ulei, pe langa dovleceii astia alunecau la vale niste ardei copti cu otet. toate sprijinite discret de un pahar de pinot gris abia scos de la frigider.
prefer o felie de paine prajita, frecata sanatos cu usturoi, cu un pic de ulei de masline sau untura/margarina pe deasupra...decat un pui rotisat. Prefer o felie de paine de casa cu o rosie furata din gradina decat o toba de porc sau un lebar, carnatz.
prefer o zlana cu ceapa rosie decat un pepper steak. Prefer o branza'ntinsa'n batz la foc si scursa pe paine de grasime si cu niste muraturi cat casa decat un piure de cartofi cu ficat de pui. prefer o mana de marar si doo frunze de leustean in mancare decat carne si vegeta. Prefer o tocana de cartofi fara picior de porc in ea mai mult decat o spata la tava cu sos vanatoresc. prefer un peshte copt in pergament oricarei bunatati din meniul plin de carne de porc si vita al oricarui restaurant. Prefer salata de cruditati oricarei felii de paine cu pateu sau branza topita. Prefer o gutuie coapta la cuptor sau chiar un dovleac copt oricarui tiramisu sau alta fantasticarie.
De ce sa stai cu orele in bucatarie cand poti gati simplu, natural si gustos?

am ramas in urma

ieri sara, cand faceam cu obstinatie holul stomatologului, dupa ce am epuizat tot ce se putea epuiza de citit cu barfe mondene, retete de slabit si prins in mraje sexuale orice miop cu portofel, dupa ce am sacait stomatologu' care a zis ca daca nu ma potolesc imi face extractie - chestie care de al'fel nu ma sperie de fel...fin'ca mi se par prietenoase sculele lui de scos masele si mai ales cum ii zambesc colturile ochilor cand are de lucru si-ti spune poante si rade ca dementu' cand tu nu poti fin'ca are n+1 ace si oglinzi si scule taioase in gura ta...revenind..
dupa ce am terminat de citit inclusiv pliantele cu implante dentare de titan de 400euroi bucata, mi-a picat pe mana o revista level/decembrie....am zis na..hai sa mai omorim o ora si cu retarzii astia...desi acu n ani cand am mai pus mana pe ea...am aruncat-o scarbita la gunoi....enihau...ideea era ca am deschis sa frunzaresc rahatul de hartie...mi-a picat ochiu pe caseta de redactie cu fete care de care mai cool VS geek si am zis..no...sa purcedem... nu mai stiu la ce draci de game am gasit review...da cred ca era fie la Hellgate: London fie Clive Barker’s Jericho. egal..nu cred ca conteaza...ideea era...traim in romania, citim in romaneste..insa DUMNEZEULE...proportia de 4 la 1 era clar castigata de cuvintele in limba gamglish - adica vocabular de gamer geek in engleze...

nuj cum isi seteaza levelul target-ul de audienta..da io in momentul in care citesc un review care e full de cuvinte pe care nici cel mai slang dictionar de engleza de pe net nu le pricepe...bag pixu si arunc revista asta desi am gasit articole scrise absolut incantator care m-au manat sa caut in shopuri pe net jocul. oricum,..da inca ma joc joacele la care fac ei review-uri si imi plac...insa nu suport snobii..si aia care ma trateaza de sus in scris...asha ca gentlemane...tu ala...stii..o sugi in scris . :D

da cineva cu bomba?

am un rss...se pare ca vrea bataie..stie cineva ceva kungfu!?

demisie by email:

DEMISIE OFICIALA

Subsemnatul, va aduc la cunostinta demisia irevocabila de a demisiona oficial din functia de adult pe care o detin acum abuziv.
Dupa o analiza detaliata a situatiei, m-am hotarat sa ma retrag si sa preiau atributiile unui copil de sase ani, cu toate drepturile si indatoririle pe care le-am avut candva, dar la care am renuntat cu prea mare usurinta.
Vreau sa desenez cu creta colorata pe strada unde locuiesc, atunci cand trec oameni maturi si importanti spre serviciu, si sa nu-mi pese de stresul lor in lupta cu minutele si traficul care ii asteapta.
Vreau sa fiu mandru de trotineta mea cea rosie, fara sa ma interseze cat costa asigurarea pe anul viitor.
Vreau sa cred sincer ca bomboanele Tic-tac sunt mai bune decat banii, pentru ca le poti manca.
Vreau sa stau intins la umbra unui copac, cu un pahar de limonada in mana si cu ochii la norii pufosi care alearga pe cer, intrebandu-se cu uimire de ce adultii nu fac la fel.
Vreau sa ma intorc in trecut, la vremurile cand viata era simpla. Atunci cand tot ce stiam se rezuma la cele sapte culori, cinci poezii, zece cifre si vocea mamei care ma chema la masa cand nu imi era foame.
Vreau inapoi, atunci cand nu imi pasa de cat de putine lucruri stiam, pentru ca nici nu stiam cat de putine stiam.
Vreau sa cred, ca odinioara, ca totul pe lumea asta este fie gratuit, fie se poate cumpara cu pretul unei inghetate la pahar.
M-am maturizat prea mult si nici nu mai stiu cand m-am trezit mare. A fost cu siguranta un abuz si imi cer iertare. Am ajuns astfel sa aflu ceea ce nu ar fi trebuit: razboaie si purificarii etnice, copii abuzati si copii murind de foame, divorturi, droguri in licee, prostitutie, justitie corupta, politicieni de mahala, biserici de
homosexuali, frati invrajbiti fara bani, ura, barfa.
Am aflat despre materialism nedialectic si mame denaturate , care isi vand copilele de 12 ani unor animale cu chipuri de barbati, pentru un televizor de ocazie.
Ce s-a intamplat cu timpul cand aveam impresia ca moartea este un concept de poveste, ca doar imparatii batrani mor ca sa faca loc pe tron printilor tineri, casatoriti cu printese castigate in urma ultimei zmeiade?
Unde sunt anii cand mi se parea ca tot ce ti se putea intampla mai rau in lume era sa nu fii ales in echipa lui Menica repetentul, atunci cand jucam fotbal in spatele scolii?
Vreau sa ma reintorc la vremea cand toti copiii citeau carti folositoare, cand muzica era neotravita, cand televiziunea era pentru stiri si emisiuni de familie, fara sex explicit si violenta implicita la fiecare zece
secunde.
Vreau desene animate cu Donald Duck, peripetii echipajului "Speranta", navigand cu "Toate panzele sus" si pe mama citindu-mi despre Iosif si fratii sai.
Ce bine era cand credeam, in naivitatea mea, ca toata lumea din jur este fericita deoarece eu eram fericit!
Promit solemn ca, imediat ce o sa-mi reiau atributiile de copil, o sa-mi petrec dupa-amiezile catarandu-ma in copaci, calarind bicicleta varului Cristi si citind Robinson Crusoe, ascuns in coliba injghebata din ramuri si
frunze de fag, in spatele gradinii.
Imi iau angajamentul ca nu o sa imi pese de ratele casei, de facturile de telefon, curent, gaze, apa, gunoi, cablu Tv si Internet, asigurari pentru masini, asigurari de sanatate, taxe anuale de proprietate, credit-carduri,
iarba netaiata, computerul virusat si faptul ca masina a inceput sa vrea la mecanic.
Va asigur ca nu o sa fiu pus in incurcatura atunci cand o sa fiu intrebat:
"Ce-o sa te faci cand o sa cresti mare?", deoarece acum stiu: vreau sa fiu COPIL.
Gata cu plecatul la serviciu cand ar trebui sa dorm si sa-l visez pe Florin Piersic - Arap Alb, gata cu stirile despre teroristi, bombe si caderi de avioane.
Gata cu barfele anturajului, care nu-mi dau pace nici la biserica, gata cu hernia de disc, par grizonat, ochelari pierduti, medicamente scumpe si dinti de portelan.
Gata, stop, cedez! Demisionez din functia de ADULT. Vreau sa cred in sinceritatea zambetelor, nobletea vorbelor, o lume a cuvantului dat si respectat, a dreptatii, a pacii, a viselor implinite, a imaginatiei innobilate,
a ingerilor buni si a omului dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu.
Vreau sa am iarasi sase ani si jumatate .Fiti voi mari si importanti, si ocupati, si ingrijorati.
Eu vreau sa cresc MIC!

hamintiri din copilarie...

acu radeam cu green-u despre casele de lut..si m-o palit brusc dorul de copilarie si de tampeniile care le faceam cat eram lasati luni si luni in vacanta de vara la tzara cu matush-mea...si ma gandeam sa pun sa le scriu pentru mine..pentru posteritate..pentru cine are nerv sa citeasca...asa ca...azi partea 1 din n.
pescuit . 1
inca de mici copii mergeam la pescuit..cu parinti sau fara...cum se lansa ideea cum incepeau sa pocneasca si sa infloreasca idei care mai de care mai fitzoase...dintre noi aveam lansete si scule ..insa era mult mai fain sa mergi sa tai salcia din gradina sa iti faci ghioaga de pescuit...si decimam frate cate 6-7 copchii salciile de le rupeam..fire aveam..carlige...peripetii intregi dupa cautat rame..ca deh, moldova e o zona arida in care ramele se cauta cu sonaru' prin pamant. din varfurile de la lastarii de salcii ne faceam prastii (adica o varga subtire si elastica in varful careia se nastea un gogoloi de noroi cu care trageam in orice tinta mobila)...se intampla de multe ori sa nu mai plecam la pescuit dupa atata agitatie fin'ca eram dezumflati de oboseala ca bashicile pleznite...sau plecam in amiaza mare si nu prindeam nimic..insa febra dusului la pescuit a ramas pana azi..cel putin in partea mea de familie...