22.12.11

Nah, de final



ca cica tot is sarbatori, nu va urez nimic deoarece e criza si cica asa e politically correct.
fiecare face ce poate.
sa ne "vedem" sanatosi la anu'!

12.12.11

De ceee?



Oare de ce a trebuit sa merg azi in piata? si mai ales DE CE a trebuit sa cumpar praz?
De doua ore stau si salivez abundent, cand miasma lui vine si ma gadila la nas. Si toate astea doar gandindu-ma la niste rosii tavalite si bine strivite, la doua-trei felii de castravete sarat bine, la o bucata de praz taiata rondele si frecate intre degete sa se desfaca precum inelele, la cateva cubulete de feta trantite in niste seminte de in, la o impreunare cuviincioasa intre balsamic si ulei de masline, busuioc si zahar. Amestecul asta trebuie neaparat garnisit cu niste fulgi de porumb crocanti iar pe deasupra la toaaaate astea cateva rondele de ardei iute tocate marunt.
deci! Oare de ce am fost sa iau praz? si oare de ce la fiecare aroma de leguma imi apar in cap diverse filme cu legume facute asa sau invers sau viceversa. OF. m-am saturat sa fiu sclava papilelor gustative!

5.12.11

ma sufoc



Am senzatia ca totul incepe sa imi ramana mic. Fie ma dilat proportional si nu ma mai incape, fie am inceput sa sufar de claustrofobia sutienului si-a sosetelor care ma strang de ma lasa fara aer. Mai respir doar din doi in doi. Nu gasesc o foarfeca sa tai ce ma strange de gat. Cred ca este prima data in multi ani cand am venit din concediu fara chef de reintalnit cu munca. Am din ce in ce mai tare senzatia ca este timpul de o schimbare radicala, satula fiind de lucruri pe care le fac repetitiv, fara nici o noima, fara nici un strop de creier folosit in proces. Totul este doar un nesfarsit sir de miscari mecanice care implica asezat pe scaun, cascat ochii in doua monitoare si facut aceleasi chestii zilnice. Fara nici un rezultat notabil, fara nici un ecou ulterior. E ca si cum as croseta sosete invizibile pentru un miriapod care nu vrea sa le poarte. Insa probabil e doar depresia craciun, depresia intors din concediu la aceleasi mizerii, depresia taskurilor idioate si neexplicate pe care trebuie sa le prinzi din zbor, desi creierul tau inca e in concediu de 2 saptamani si nu isi doreste sa iasa din starea aia de copil infometat care sta in fata unui castron cu lapte care nu se termina niciodata...

2.12.11

Concediu...



in dulcele stil romanesc.
Daca nu raspunzi la mail, esti pe mess, daca nu esti pe messenger, te gasim la telefon, daca nu esti nici la telefon, te gasim noi, 'te dracu..nu e lumea asta destul de mare sa dispari de pe harta.

Dar daca esti in concediu si mai stai pe net, ca deh, poate mai ai si alte obligatii, e ca si cum, pana mea, esti disponibil pentru toata lumea ca si cum ai fii ramas la birou. Douaj de ferestre de yahoo/skype/msn cu cate unii care au nevoie de asigurari speciale ca DA, acolo, de acolo si dincolo trebuie puse, desi au arhive in care s-ar putea uita si-ar pierde mai putin decat sa imi explice mie ce probleme au, sau au futute de guidebooks, facute pas cu pas de pana si un necunoscator ar putea sa le faca munca cu ochii inchisi.*

Ca sa nu mai spunem ca ar fi trebuit sa stie dupa niste ani de munca pe acelasi peron, DAR de ce sa isi futa directia la neuron cand pot sa il agite doar pentru chestii personale, la birou/acasa sunt destui prosti care pot fi stresati astfel incat sa ii faca viata mai usoara. Dar nu, de ce sa nu inghiontim magarul, sa nu cumva sa adoarma da-l dracului. Ca doar de aia il platim, sa stea treaz si pe baricade. Si daca e mort si daca e viu.
I own his fuckin' blood, cu carte de munca!

*aici e vorba de aia care au nevoie de tinut de mana pas cu pas pentru orice cacat.