12.2.07
despre sindromu' melcu
sau altfel spus..cum calci omu' in picioare pana pleaca.
se ia una bucata coleg mai prostut...se adauga din plin situatii de kkt la serviciu.
apare melcu..nenea..stiiiiiiiiiiiii....aa...asta e problema...(de obicei o problema idioata la care daca ar gandi ar fi la fel de simpla ca bagatul atei in ac - nu este o situatie simpla pentru miopi de al'fel). tu cu calm explici, el zice ca n-a inteles explici din nou ceva mai repede ..deh..e la mintea matzei toxicomane treaba. incepi si vezi incet incet cum i se lasa coarnele spre casa.
Isi aduce aminte - cand tu deja fierbi la cate explicatii ai avut de dat pentru un fapt banal - ca mai are o problema...deja temperatura creste, explici..deja incep sa sara picaturi de saliva...melcul e deja cu capul trei sferturi in carapace.
Ajungi sa te rastesti si sa il trimiti aluziv spre casa lui..si incep: neneaa...io n-am vrut...nu stiu..mai au putin si sh-ar lua si basca la mototolit daca ar avea. isi ridica fustele la casa ca betty boop si o taie de zici ca nici n-au fost acolo.
cu exceptia neuronului tau pulsand nebun.
Labels:
Ura de serviciu
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu